Furtuna din abis

   Subacvatic, liniște, enigme, arheologie submarină - astea erau subiectele mele preferate de la Teleenciclopedie. Toată copilăria am fost fană a emisiunii. Jean-Jeaques Cousteau era eroul meu! 

Scufundări nu  am făcut, însă am făcut filmări subacvatice cu niște mijloace rudimentare și am fost atât de mândră de mine! Bine, asta e o poveste mai lungă, poate altă dată vă povestesc...

În cadrele din filmările mele am surprins bancuri de peștișori, alge, nu mare lucru. Însă imaginația s-a pus în mișcare imediat. Cum ar fi fost dacă descopeream ruine antice, statui de marmură, urme ale unei civilizații înfloritoare? Hm..... ce frumos ar fi fost...

Se știe ca imaginația e cel mai bun mod de a călători oriunde în lumea reală și în ...fantezie, deci, la treabă!

O coală de 50 x 70 cm, pensule, acrilice, puțină apă la care se adaugă ceva magic și visul meu s-a împlinit!

Iată ce am descoperit în ”adâncuri”!

După o furtună în abis, zeița privește îndurerată ruinele templului și doar Pegas, înălțat pe soclul său, cu aripile întinse spre zbor, o poate consola - pe resturile civilizației antice, s-au înălțat generațiile care au urmat.

Meduzele plutind liniștite deasupra ”scenei”, fac legătura între trecut (abis) și prezent (suprafața apei).

  

Magic!