Grafit. 50 x 70 cm
Se afișează postările cu eticheta portrete. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta portrete. Afișați toate postările
Artă efemeră
Îmi place să zic că fac practică atunci când lucrez chipuri modelate cu plastilină. Azi le fac, mâine le distrug modelez sub formă de bulgăre uriaș și apoi încep să fac un nou chip.
Artă efemeră...
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
Îndrăzneală
În ultima vreme am desenat și am pictat portrete. Unele sunt în creion, altele pictate în acrilic. Un portret în creion durează în jur de 2 ore. Dacă e în acrilic, se dublează timpul, sau chiar se triplează. Vorbim de dimensiuni A4 sau A3.
Un exemplu de pictură făcută în doi pași. Prima zi a fost desenul.
apoi pictura
Unii preferă varianta în creion, altora le plac culorile. Chestiune de gust sau de dispoziție 😉
Însă, testul este atunci când faci comparația cu fotografia de referință (asta în cazul în care nu lucrezi încă după model). Testul ăsta încă îmi dă emoții. Văd și eu că portretul meu nu e 1:1 cu fotografia.
Bine, unii zic că nici nu trebuie să fie așa. Că pictura nu trebuie să fie o copie fidelă a unei poze, ci să surprindă caracterul persoanei, trăsăturile care o definesc. De asta, de obicei, marii pictori lucrează după model și chiar petrec ceva timp cu persoana respectivă ca să-i studieze discret, trăsăturile feței dar și personalitatea, să-i simtă energia. Valabil mai ales în cazul marilor pictori specializați în nuduri 😂😂
Pentru pictura mea am căutat pe net imagini cu chipuri plăcute și am găsit o poză cu Charlize Theron în tinerețe, pe care am îndrăznit să o pictez. Seamănă foarte bine cu Simona, o prietenă din copilărie, despre care nu mai știu nimic...
Nervuri
O nouă sculptură, un alt simbol. Un chip feminin înconjurat de frunze, prin care se simte seva tinereții urcând prin nervuri, ca o aură a vieții...
Nervuri
De la modelaj 2D la modelaj 3D
Îmi place să cred că de la modelaj în lut până la sculptura unui cap (sau modelaj 3D) a fost o încercare trecută cu brio. Cel puțin așa mi-au dat de înțeles reacțiile primite de la cei care urmăresc munca mea.
La început a fost curiozitatea, apoi au venit îndoielile, neliniștea. Pot eu să fac asta? Dacă stric totul? Ce am să fac dacă nu îmi iese așa cum vreau?
Apoi am luat-o metodic. Ca să pot să trec de la etapa modelajului în lut (pasta de modelaj, mai exact) la crearea unei lucrări 3D (un cap de fată) am avut nevoie de îndrumare, de un profesor. Am apelat din nou la proful You Tube :). Am urmărit tutoriale, am văzut tot felul de postări, tot felul de stiluri de lucru și mi-am luat notițe. Am cumpărat toate materialele necesare și.....am făcut o pauză de o săptamână. 😅
Simțeam că nu este timpul, încă.
Nu vă zic că nopțile nu erau nopți, zilele treceau parcă fără rost. Ceva era acolo, în gândurile mele și nu mă lăsa să trăiesc liniștită; erau frământările de dinaintea unei creații.
Într-un final, am făcut o recapitulare la tot ce învățasem, am vizualizat fiecare etapă de lucru și a doua zi, am început să lucrez la marele proiect. Acum e acum.... Dacă stric tot materialul, asta e! Dacă iese bine, sunt tare!
Vineri câteva ore, am pregătit suportul (baza cu axul și materialul de umplutură din jur) și am pus materialul (pasta de modelaj), ca să dau forma unui cap - formele primare, așa zicea un prof pe You Tube. Apoi, sâmbătă, am modelat trăsăturile, așa cum eram obișnuită de la lucrările pe care le făcusem deja (vedeți postarea anterioară).
Greu. Pasta de modelaj se usucă la aer, așa că lucram într-o parte dar trebuia să acopăr restul lucrării cu folie de plastic, să nu se usuce. Trebuie să lucrezi repede la nas, ca să poți să treci mai departe, la gură și tot așa... Am lucrat în etape, de 2- 3 ore. La sfârșitul zilei era gata!
Nu e exact așa cum mi-am dorit, nu e cea mai frumoasă lucrare de genul ăsta, dar ce bucurie mi-a adus! Mai trecusem o încercare, mai urcasem o treaptă! Adusesem la lumină frământările mele din ultima perioadă.
De fapt așa se numește lucrarea, Frământări.
Modelaj în lut
De la desen la pictură și apoi la modelaj în lut e o trecere lină, naturală.
La început a fost un șuvoi de apă firav, ascuns undeva sub niște stânci aspre și apăsătoare, ca niște ani grei, în umbra unor păduri dese, întunecate, pline de creaturi hidoase. Apoi, treptat, pe măsură ce s-au îndepărtat de negură și de anii întunecați, apele au devenit mai puternice, mai sigure; au primit afluenți, ca niște încurajări din jur.
A apărut râul, ca un aflux de energii pozitive, care i-a surprins și i-a atras pe cei din jur. Pe mulți i-a făcut să se oprească și să stea pe malul apei, doar ca să își însenineze puțin clipele din vârtejul vieții.
Râul s-a dezvoltat, a căpătat încredere în forțele proprii și drumul lui a fost îndrumat de un profesor, un deschizător de orizonturi. Șerpuit la început, de acum are un traiect sigur, fără ezitări. Trecerea lui către (mai) mare este un spectacol.
Și astăzi puteți să îl vedeți cum se dezvoltă și cine știe, poate cu timpul se va transforma într-un fluviu de neoprit, în drumul lui către marea cea mare și eternă...
Tinerețe fără bătrânețe..... (original și varianta în mișcare generată de AI)
.jpeg)
Harap Alb
Ileana Cosânzeana
.jpeg)
Drăgaica (original și varianta în mișcare generată de AI)
.jpeg)
Rochița rândunicii
Floare de hârtie
Alegorii
Încă un nasture.....
- Ți-am adus o cutie de bomboane fine de ciocolată! Cu pisici :)
- Doar atât?!
Vedeți urmarea în filmul B.D. în acțiune.
Visul
Suntem aici acum, dar putem fi oricând altceva,
Visez că sunt tot eu dar altcumva, altundeva.
Visez că sunt tot eu dar altcumva, altundeva.
Întind mâinile în somn, caut să ating faptura.
Încerc să pipăi ușor profilul, să simt textura.
În jur e o lumină fină, delicată, care naște umbre colorate;
Se ivesc nuanțe, se ating, se despart și se nasc altele noi, vibrante!
Cu ochii mari, mă uit atent la mine și nu mă recunosc.
E cam ciudată oglindirea, dar îmi place acest joc!
Cred că m-aș putea transforma în femeie într-o viață viitoare,
Însă acum, aici, insectă efemeră, sunt o călugăriță visătoare...
Ulei. 50x65 cm
In grădina de ciulini
Când viața îți oferă ciulini, așteaptă să înflorească, ca să te bucuri de frumusețea lor!
Ulei. 50x65 cm
Thalassa
Când spirala alb-negru din minte se dezvoltă în sens negativ, ascultă natura. Așa vei reuși să inversezi sensul spiralei și vei simți energia pozitivă din jurul tău.
Acrilic 50x70cm
În dizgrație
Într-o chilie dintr-o mănăstire trăiește o tânără castelana izgonita de la Curte, pentru că aflase de un complot și încercase să-i anunțe pe aliați.
Din păcate, răul a învins. Ei i-au luat titlul și libertatea. Insă nu au știut că pentru spiritul liber și frumusețea interioară nu există gratii.
Acrilic 50x70cm
Secretul
Regele Cel Înțelept, regina Imaculata și cavalerul Loial care a pierit în luptă, apărând țara și pe regi.
Din Neant vin azi la tine ca o lumină colorată.
Nu am liniște, știi bine că sunt vinovată.Un capriciu al inimii mele i-a provocat furia nebună.
Cât de subțiri erau pereții camerei de tortură ...
Anii au trecut pe rând ca un coșmar.
Eram la brațul Lui, dar tu trecusei un hotar...
Apoi a avut grijă să se uite totul.
Istoria rescrisă i-a răsplătit efortul.
Astăzi suntem toți trei eroi în cărți,
Adevărul îl știm și nu ai cum să mă ierți.
La neodihnă veșnică m-am condamnat,
Mă întorc la tine zi de zi, lumină printr-un geam colorat.
Dans la bară
Mai nou, dansul la bară e probă olimpică. Până de curând nu se recunoștea ca sport acest "dans erotic", dar și acum mulți zâmbesc cu subînțeles când aud de așa ceva.
- Ce, noi nu știm ce-i aia? Păi ultima dată când am fost într-un club de striptease, fetele de acolo au făcut un show.....
Show erotic sau sport? E un fel de balans între alb și negru. Parcă înclină mai mult spre alb...
Acrilic 50x70cm
Ina
Îmi plac sporturile în care se combină eleganța și forța, admir efortul îmbinat cu grația.
De pildă, patinajul artistic. E o plutire în pași de dans pe un portativ imaginar. Atât de grațios și totuși, în spatele fiecărui moment artistic sunt ani de muncă, de renunțări, de antrenamente grele, de îndoieli.
Urmăresc concursurile de patinaj la TV și pe ritmul muzicii totul pare atât de ușor, de parcă îmi vine să mă ridic de pe canapea și să fac un dublu axel cu aterizare pe un picior :) Însă, imediat îmi aduc aminte de ultima iarnă în care am căzut pe gheață când mergeam ca un pinguin, cu maaare atenție să nu cumva să alunec :))
Până când voi învața să patinez, m-am gândit să pictez o patinatoare care execută figura Ina Bauer.
Acrilic, 50x70cm
Abonați-vă la:
Postări (Atom)