De la desen la pictură și apoi la modelaj în lut e o trecere lină, naturală.
La început a fost un șuvoi de apă firav, ascuns undeva sub niște stânci aspre și apăsătoare, ca niște ani grei, în umbra unor păduri dese, întunecate, pline de creaturi hidoase. Apoi, treptat, pe măsură ce s-au îndepărtat de negură și de anii întunecați, apele au devenit mai puternice, mai sigure; au primit afluenți, ca niște încurajări din jur.
A apărut râul, ca un aflux de energii pozitive, care i-a surprins și i-a atras pe cei din jur. Pe mulți i-a făcut să se oprească și să stea pe malul apei, doar ca să își însenineze puțin clipele din vârtejul vieții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu