Suntem aici acum, dar putem fi oricând altceva,
Visez că sunt tot eu dar altcumva, altundeva.
Visez că sunt tot eu dar altcumva, altundeva.
Întind mâinile în somn, caut să ating faptura.
Încerc să pipăi ușor profilul, să simt textura.
În jur e o lumină fină, delicată, care naște umbre colorate;
Se ivesc nuanțe, se ating, se despart și se nasc altele noi, vibrante!
Cu ochii mari, mă uit atent la mine și nu mă recunosc.
E cam ciudată oglindirea, dar îmi place acest joc!
Cred că m-aș putea transforma în femeie într-o viață viitoare,
Însă acum, aici, insectă efemeră, sunt o călugăriță visătoare...
Da' daca... nu e vis!? Si e in acelasi timp si insecta si femeie, de o parte si de alta a oglinzii. Doua lumi simultane, doua universuri care se intersecteaza accidental cateodata.
RăspundețiȘtergere