După pictură, la școală a urmat o temă de grafică. Ni s-a cerut să desenăm în creion o compoziție - natură moartă - o sticlă, un ceainic, un cub, o sferă și o tărtăcuță.
Am avut nevoie de o planșă 50 x 70 cm, un creioan HB, ascuțitoare, gumă plastică (e ca o plastilină și șterge delicat, fără să facă ”fărămituri”) și...multă, multă răbdare.
Umbrele sunt incerte pentru că avem lumina de neon combinată cu lumina naturală slabă, de la ora 14.30, într-o zi cu cer înnorat.
Acum am pus în aplicare lecțiile cu măsuratul de la distanță cu creionul, cu mâna întinsă. Încet, obiectele prindeau contur, fiecare dintre ele mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cele din realitate. Acum, că aveam conturul, am început hașurarea ușoară a întregii planșe (rețineți 50 x 70 cm!).
Apoi, pe fiecare obiect am făcut ...hașuri egale, mai fine sau mai accentuate, în funcție de textură, de sursa de lumină, de ......răbdare. E un exercițiu util dar în mod sigur nu e un exercițiu plăcut. Am stat la tema asta mai multe ore. Am luat-o acasă să o termin, așa cum îl luasem și pe Cezanne (adică cu autobuzul 42 :)))
Acasă am șters, am corectat, am hașurat, am modificat și iar am hașurat, am lasat-o de-o parte seara și am privit-o cu ochi critici de dimineață. Hmmm, nu era bine. Sticla era prea...nu-știu-cum. Ceainicul, ce să mai zic, era ... de-a dreptul :))
Când am stabilit că e gata, i-am făcut o poză să am ca dovadă a .......răbdării mele.
Iată câtă răbdare am avut!
P.S. Următoarea temă a fost ......hașura, dar cu tuș. Când crezi că nu mai poți, să știi că de fapt, mai poți un pic! ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu